| Chapter 5 |
1 |
,,Adu-Yi aminte, Doamne, de ce ni s`a kntkmplat! Uitq-Te wi vezi-ne ocara! --
|
2 |
Mowtenirea noastrq a trecut la niwte strqini, casele noastre la cei din alte yqri! --
|
3 |
Am rqmas orfani, fqrq tatq; mamele noastre sknt ca niwte vqduve. --
|
4 |
Apa noastrq o bem pe bani, wi lemnele noastre trebuie sq le plqtim. --
|
5 |
Prigonitorii ne urmqresc cu kndkrjire, wi cknd obosim, nu ne dau odihnq. --
|
6 |
Am kntins mkna spre Egipt, spre Asiria, ca sq ne sqturqm de pkne. --
|
7 |
Pqrinyii nowtri, cari au pqcqtuit, nu mai sknt, iar noi le purtqm pqcatele. --
|
8 |
Robii ne stqpknesc, wi nimeni nu ne izbqvewte din mknile lor. --
|
9 |
Ne cqutqm pknea cu primejdia vieyii noastre, cqci ne ameninyq sabia kn pustie. --
|
10 |
Ne arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei. --
|
11 |
Au necinstit pe femei kn Sion, pe fecioare kn cetqyile lui Iuda. --
|
12 |
Mai marii nowtri au fost spknzurayi de mknile lor; Bqtrknilor nu le -a dat nici o cinste --
|
13 |
Tinerii au fost puwi sq rkwneascq, wi copiii cqdeau supt poverile de lemn. --
|
14 |
Bqtrknii nu se mai duc la poartq, wi tinerii au kncetat sq mai cknte. --
|
15 |
S`a dus bucuria din inimile noastre, wi jalea a luat locul jocurilor noastre. --
|
16 |
A cqzut cununa de pe capul nostru! Vai de noi, cqci am pqcqtuit! --
|
17 |
Dacq ne doare inima, dacq ni s`au kntunecat ochii, --
|
18 |
este din pricinq cq muntele Sionului este pustiit, din pricinq cq se plimbq wacalii prin el. --
|
19 |
Dar Tu, Doamne, kmpqrqyewti pe vecie; scaunul Tqu de domnie dqinuiewte din neam kn neam! --
|
20 |
Pentruce sq ne uiyi pe vecie, wi sq ne pqrqsewti pentru multq vreme? --
|
21 |
Kntoarce-ne la Tine, Doamne, wi ne vom kntoarce! Dq-ne iarqw zile ca cele de odinioarq! --
|
22 |
Sq ne fi lepqdat Tu de tot oare, wi sq Te fi mkniat Tu pe noi peste mqsurq de mult --
|