| Chapter 10 |
1 |
Muwtele moarte stricq wi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot awa, puyinq nebunie biruie knyelepciunea wi slava. --
|
2 |
Inima knyeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stknga lui. --
|
3 |
Wi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot ki lipsewte mintea, wi spune tuturor cq este un nebun! --
|
4 |
Cknd izbucnewte kmpotriva ta mknia celuice stqpknewte, nu-yi pqrqsi locul, cqci skngele rece te pqzewte de mari pqcate. --
|
5 |
Este un rqu pe care l-am vqzut supt soare, ca o grewalq, care vine dela celce ckrmuiewte: --
|
6 |
nebunia este pusq kn dregqtorii knalte, iar bogayii stau kn locuri de jos. --
|
7 |
Am vqzut robi cqlqri, wi voivozi mergknd pe jos ca niwte robi. --
|
8 |
Cine sapq groapa altuia, cade el kn ea, wi cine surpq un zid, va fi muwcat de un sarpe. --
|
9 |
Cine sfarmq pietre, este rqnit de ele, wi cine despicq lemne este kn primejdie. --
|
10 |
Cknd se tocewte ferul, wi rqmkne neascuyit, trebuie sq-yi kndoiewti puterile; de aceea la izbkndq ajungi prin knyelepciune. --
|
11 |
Cknd muwcq warpele, fiindcq n`a fost vrqjit, vrqjitorul n`are niciun ckwtig din mewtewugul lui. --
|
12 |
Cuvintele unui knyelept sknt plqcute, dar buzele nebunului ki aduc pieirea. --
|
13 |
Cel dintki cuvknt care -i iese din gurq este nebunie, wi cel din urmq este o nebunie wi mai rea. --
|
14 |
Nebunul spune o mulyime de vorbe, mqcarcq omul nu wtie ce se va kntkmpla, wi cine -i va spune ce va fi dupq el? --
|
15 |
Truda nebunului obosewte pe celce nu cunoawte drumul spre cetate. --
|
16 |
Vai de tine, yarq, al cqrei kmpqrat este un copil, wi ai cqrei voivozi benchetuiesc de dimineayq! --
|
17 |
Ferice de tine yarq, al cqrei kmpqrat este de neam mare, wi ai cqrei voivozi mqnkncq la vremea potrivitq, ca sq-wi kntqreascq puterile, nu ca sq se dedea la beyie! --
|
18 |
Cknd mknile sknt lenewe, se lasq grinda, wi cknd se lenevesc mknile, plouq kn casq. --
|
19 |
Ospeyele se fac pentru petrecere, vinul knveselewte viaya, iar argintul le dq pe toate. --
|
20 |
Nu blestema pe kmpqrat, nici chiar kn gknd, wi nu blestema pe cel bogat kn odaia kn care te culci; cqci s`ar putea kntkmpla ca pasqrea cerului sq-yi ducq vorba, wi un sol knaripat sq-yi dea pe fayq vorbele. --
|