| Chapter 7 |
1 |
Mai mult face un nume bun de ckt untdelemnul mirositor, wi ziua moryii de ckt ziua nawterii. --
|
2 |
Mai bine sq te duci kntr`o casq de jale de ckt sq te duci kntr`o casq de petrecere; cqci acolo kyi aduci aminte de sfkrwitul oricqrui om, wi cine trqiewte, kwi pune la inimq lucrul acesta. --
|
3 |
Mai bunq este kntristarea deckt rksul; cqci prin kntristarea feyei inima se face mai bunq. --
|
4 |
Inima knyelepyilor este kn casa de jale, iar inima celor fqrq minte este kn casa petrecerii. --
|
5 |
Mai bine sq asculyi mustrarea knyeleptului de ckt sq asculyi la ckntecul celor fqrq minte. --
|
6 |
Cqci rksul celor fqrq minte este ca pkrqitul spinilor supt cqldare. Wi aceasta este o dewertqciune. --
|
7 |
Averea luatq prin silq knebunewte pe cel knyelept, wi mita stricq inima. --
|
8 |
Mai bun este sfkrwitul unui lucru de ckt knceputul lui; mai bine cel bun la suflet de ckt cel kngkmfat. --
|
9 |
Nu te grqbi sq te mknii kn sufletul tqu, cqci mknia locuiewte kn sknul nebunilor. --
|
10 |
Nu zice: ,,Cum se face cq zilele de mai knainte erau mai bune de ckt acestea?`` Cqci nu din knyelepciune kntrebi awa. --
|
11 |
Knyelepciunea preyuiewte ckt o mowtenire, wi chiar mai mult pentru cei ce vqd soarele. --
|
12 |
Cqci ocrotire dq wi knyelepciunea, ocrotire dq wi argintul; dar un folos mai mult al wtiinyei este cq knyelepciunea yine kn viayq pe cei ce o au. --
|
13 |
Uitq-te cu bqgare de seamq la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate sq kndrepte ce a fqcut El strkmb? --
|
14 |
Kn ziua fericirii, fii fericit, wi kn ziua nenorocirii, gkndewte-te cq Dumnezeu a fqcut wi pe una wi pe cealaltq, pentruca omul sq nu mai poatq wti nimic din ce va fi dupq el. --
|
15 |
Tot felul de lucruri am vqzut kn zilele dewertqciunii mele. Este ckte un om fqrq prihanq, care piere kn neprihqnirea lui, wi este ckte un nelegiuit, care o duce mult kn rqutatea lui. --
|
16 |
Nu fi prea neprihqnit wi nu te arqta prea knyelept: pentru ce sq te pierzi singur? --
|
17 |
Dar nu fi nici peste mqsurq de rqu wi nu fi fqrq minte: pentru ce vrei sq mori knainte de vreme? --
|
18 |
Bine este sq yii la aceasta, dar nici pe cealaltq sq n`o lawi din mknq; cqci cine se teme de Dumnezeu, scapq din toate acestea. --
|
19 |
Knyelepciunea face pe cel knyelept mai tare de ckt zece viteji, cari sknt kntr`o cetate. --
|
20 |
Fiindcq pe pqmknt nu este nici un om fqrq prihanq, care sq facq binele fqrq sq pqcqtuiascq. --
|
21 |
Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s`auzi pe sluga ta vorbindu-te de rqu! --
|
22 |
Cqci wtie inima ta de ckte ori ai vorbit wi tu de rqu pe alyii. --
|
23 |
Toate acestea le-am cercetat cu knyelepciune. Am zis: ,,Mq voi knyelepyi.`` Dar knyelepciunea a rqmas departe de mine. --
|
24 |
Cu mult mai departe deckt era mai knainte, wi ce adkncq! Cine o va putea gqsi? --
|
25 |
M-am apucat wi am cercetat toate lucrurile, cu gknd sq knyeleg, sq adkncesc, wi sq caut knyelepciunea wi rostul lucrurilor, wi sq pricep nebunia rqutqyii wi rqtqcirea prostiei. --
|
26 |
Wi am gqsit cq mai amarq de ckt moartea este femeia, a cqrei inimq este o cursq wi un lay, wi ale cqrei mkni sknt niwte lanyuri; cel plqcut lui Dumnezeu scapq de ea, dar cel pqcqtos este prins de ea. --
|
27 |
Iatq ce am gqsit, zice Eclesiastul, cercetknd lucrurile unul ckte unul, ca sq le pqtrund rostul; --
|
28 |
iatq ce-mi cautq wi acum sufletul, wi n`am gqsit. Din o mie am gqsit un om: dar o femeie n`am gqsit kn toate acestea. --
|
29 |
Numai, iatq ce am gqsit: cq Dumnezeu a fqcut pe oameni fqrq prihanq, dar ei umblq cu multe wiretenii. --
|