| Chapter 18 |
1 |
Cel ursuz cautq ce -i place lui, se supqrq de orice lucru bun. - --
|
2 |
Nebunului nu -i este de knvqyqturq, ci vrea sq arate ce wtie el. - --
|
3 |
Cknd vine cel rqu, vine wi dispreyul; wi odatq cu ruwinea, vine wi ocara. - --
|
4 |
Cuvintele gurii unui om sknt ca niwte ape adknci; izvorul knyelepciunii este ca un wivoi care curge kntr`una. - --
|
5 |
Nu este bine sq ai kn vedere faya celui rqu, ca sq nedreptqyewti pe cel neprihqnit la judecatq. - --
|
6 |
Vorbele nebunului aduc ceartq, wi gura lui knjurq pknq stkrnewte lovituri. - --
|
7 |
Gura nebunului ki aduce pieirea, wi buzele ki sknt o cursq pentru suflet. - --
|
8 |
Cuvintele bkrfitorului sknt ca prqjiturile: alunecq pknq kn fundul mqruntaielor. - --
|
9 |
Cine se lenevewte kn lucrul lui este frate cu cel ce nimicewte. - --
|
10 |
Numele Domnului este un turn tare; cel neprihqnit fuge kn el, wi stq la adqpost. - --
|
11 |
Averea este o cetate kntqritq pentru cel bogat; kn knchipuirea lui, ea este un zid knalt. - --
|
12 |
Knainte de pieire, inima omului se kngkmfq, dar smerenia merge knaintea slavei. - --
|
13 |
Cine rqspunde fqrq sq fi ascultat, face o prostie wi kwi trage ruwinea. - --
|
14 |
Duhul omului kl sprijinewte la boalq; dar duhul doborkt de kntristare, cine -l va ridica? - --
|
15 |
O inimq priceputq dobkndewte wtiinya, wi urechea celor knyelepyi cautq wtiinya. - --
|
16 |
Darurile unui om ki fac loc, wi -i deschid intrarea knaintea celor mari. - --
|
17 |
Cel care vorbewte kntki kn pricina lui, pare cq are dreptate, dar vine celalt, wi -l ia la cercetare. - --
|
18 |
Soryul pune capqt neknyelegerilor, wi hotqrqwte kntre cei puternici. - --
|
19 |
Frayii nedreptqyiyi sknt mai greu de ckwtigat deckt o cetate kntqritq, wi certurile lor sknt tot awa de greu de knlqturat ca zqvoarele unei case kmpqrqtewti. - --
|
20 |
Din rodul gurii lui kwi saturq omul trupul, din venitul buzelor lui se saturq. - --
|
21 |
Moartea wi viaya sknt kn puterea limbii; oricine o iubewte, ki va mknca roadele. - --
|
22 |
Cine gqsewte o nevastq bunq, gqsewte fericirea; este un har pe care -l capqtq dela Domnul. - --
|
23 |
Sqracul vorbewte rugkndu-se, dar bogatul rqspunde cu asprime. - --
|
24 |
Cine kwi face mulyi prieteni, ki face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care yine mai mult la tine deckt un frate. - --
|