| Chapter 14 |
1 |
Femeia knyeleaptq kwi zidewte casa, iar femeia nebunq o dqrkmq cu knsewi mknile ei. - --
|
2 |
Cine umblq cu neprihqnire, se teme de Domnul, dar cine apucq pe cqi strkmbe, Kl nesocotewte. - --
|
3 |
Kn gura nebunului este o nuia pentru mkndria lui, dar pe knyelepyi ki pqzesc buzele lor. - --
|
4 |
Unde nu sknt boi, ieslea rqmkne goalq, dar puterea boilor aduce belwug de roduri. - --
|
5 |
Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. --
|
6 |
Batjocoritorul cautq knyelepciunea wi n`o gqsewte, dar pentru omul priceput wtiinya este lucru uwor. - --
|
7 |
Depqrteazq-te de nebun, cqci nu pe buzele lui vei gqsi wtiinya. - --
|
8 |
Knyelepciunea omului chibzuit kl face sq vadq pe ce cale sq meargq, dar nebunia celor nesocotiyi ki knwalq pe ei knwiwi. - --
|
9 |
Cei nesocotiyi glumesc cu pqcatul, dar kntre cei fqrq prihanq este bunqvoinyq. - --
|
10 |
Inima kwi cunoawte necazurile, wi nici un strqin nu se poate amesteca kn bucuria ei. - --
|
11 |
Casa celor rqi va fi nimicitq, dar cortul celor fqrq prihanq va knflori. - --
|
12 |
Multe cqi pot pqrea bune omului, dar la urmq se vqd cq duc la moarte. - --
|
13 |
De multe ori chiar kn mijlocul rksului inima poate fi mkhnitq, wi bucuria poate sfkrwi prin necaz. - --
|
14 |
Cel cu inima rqtqcitq se saturq de cqile lui, wi omul de bine se saturq wi el de ce este kn el. - --
|
15 |
Omul lesne crezqtor crede orice vorbq, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. - --
|
16 |
Knyeleptul se teme wi se abate dela rqu, dar nesocotitul este kngkmfat wi fqrq fricq. - --
|
17 |
Cine este iute la mknie face prostii, wi omul plin de rqutate se face urkt. - --
|
18 |
Cei prowti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiyi sknt kncununayi cu wtiinyq. - --
|
19 |
Cei rqi se pleacq knaintea celor buni, wi cei nelegiuiyi knaintea poryilor celui neprihqnit. - --
|
20 |
Sqracul este urkt chiar wi de prietenul squ, dar bogatul are foarte mulyi prieteni. - --
|
21 |
Cine dispreyuiewte pe aproapele squ face un pqcat, dar ferice de cine are milq de cei nenorociyi. - --
|
22 |
Kn adevqr ceice gkndesc rqul se rqtqcesc. dar ceice gkndesc binele lucreazq cu bunqtate wi credinciowie. --
|
23 |
Oriunde se muncewte este wi ckwtig, dar oriunde numai se vorbewte, este lipsq. - --
|
24 |
Bogqyia este o cununq pentru cei knyelepyi, dar cei nesocotiyi n`au altceva deckt nebunie. - --
|
25 |
Martorul care spune adevqrul scapq suflete, dar cel knwelqtor spune minciuni. - --
|
26 |
Cine se teme de Domnul are un sprijin tare kn El, wi copiii lui au un loc de adqpost la El. - --
|
27 |
Frica de Domnul este un izvor de viayq, ea ne ferewte de cursele moryii. - --
|
28 |
Mulyimea poporului este slava kmpqratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. - --
|
29 |
Cine este kncet la mknie are multq pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. - --
|
30 |
O inimq liniwtitq este viaya trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. - --
|
31 |
Cine asuprewte pe sqrac, batjocorewte pe Ziditorul squ, dar cine are milq de cel lipsit, cinstewte pe Ziditorul squ. - --
|
32 |
Cel rqu este doborkt de rqutatea lui, dar cel neprihqnit chiar wi la moarte trage nqdejde. - --
|
33 |
Knyelepciunea se odihnewte kntr`o inimq priceputq, dar kn mijlocul celor nesocotiyi ea se dq de gol. - --
|
34 |
Neprihqnirea knalyq pe un popor, dar pqcatul este ruwinea popoarelor. - --
|
35 |
Un kmpqrat are plqcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocarq, kl atinge mknia lui. --
|