| Chapter 31 |
1 |
(Cqtre mai marele ckntqreyilor. Un psalm al lui David.) Doamne, kn Tine mq kncred: sq nu fiu dat de ruwine niciodatq. Izbqvewte-mq, kn dreptatea Ta! --
|
2 |
Pleacq-Yi urechea spre mine, grqbewte de-mi ajutq! Fii pentru mine o stkncq ocrotitoare, o cetqyuie unde sq-mi gqsesc scqparea! --
|
3 |
Cqci Tu ewti Stknca mea, Cetqyuia mea, wi, pentru Numele Tqu, mq vei povqyui wi mq vei cqlquzi. --
|
4 |
Scoate-mq din layul, pe care mi l-au kntins vrqjmawii. Cqci Tu ewti Ocrotitorul meu! --
|
5 |
Kn mknile Tale kmi kncredinyez duhul: Tu mq vei izbqvi, Doamne, Dumnezeule adevqrate! --
|
6 |
Eu urqsc pe ceice se lipesc de idoli deweryi, wi mq kncred kn Domnul. --
|
7 |
Fq-mq sq mq veselesc wi sq mq bucur de kndurarea Ta, cqci vezi ticqlowia mea, wtii neliniwtea sufletului meu, --
|
8 |
wi nu mq vei da kn mknile vrqjmawului, ci kmi vei pune picioarele la loc larg. --
|
9 |
Ai milq de mine, Doamne, cqci sknt kn strkmtorare: faya, sufletul, wi trupul mi s`au topit de kntristare; --
|
10 |
mi se sfkrwewte viaya kn durere, wi anii kn suspinuri. Mi s`au sleit puterile din pricina fqrqdelegii mele, wi-mi putrezesc oasele! --
|
11 |
Din pricina protivnicilor mei, am ajuns de ocarq, de mare ocarq pentru vecinii mei, wi de groazq pentru prietenii mei; ceice mq vqd pe uliyq, fug de mine. --
|
12 |
Sknt uitat de inimi ca un mort, am ajuns ca un vas sfqrkmat. --
|
13 |
Aud vorbele rele ale multora, vqd spaima care domnewte kmprejur, cknd se sfqtuiesc ei kmpreunq kmpotriva mea, wi uneltesc sq-mi ia viaya. --
|
14 |
Dar eu mq kncred kn Tine, Doamne, wi zic: ,,Tu ewti Dumnezeul meu!`` --
|
15 |
Soarta mea este kn mkna Ta; scapq-mq de vrqjmawii wi de prigonitorii mei! --
|
16 |
Fq sq lumineze Faya Ta peste robul Tqu, scapq-mq, prin kndurarea Ta! --
|
17 |
Doamne, sq nu rqmkn de ruwine cknd Te chem. Ci sq rqmknq de ruwine cei rqi, wi ei sq se pogoare muyi kn locuinya moryilor! --
|
18 |
Sq amuyeascq buzele mincinoase, cari vorbesc cu kndrqznealq, cu trufie wi disprey kmpotriva celui neprihqnit! --
|
19 |
O, ckt de mare este bunqtatea Ta, pe care o pqstrezi pentru cei ce se tem de Tine, wi pe care o arqyi celor ce se kncred kn Tine, kn faya fiilor oamenilor! --
|
20 |
Tu ki ascunzi, la adqpostul Feyei Tale, de cei ce -i prigonesc, ki ocrotewti kn cortul Tqu de limbile-cari -i clevetesc. --
|
21 |
Binecuvkntat sq fie Domnul, cqci Wi -a arqtat kn chip minunat kndurarea fayq de mine: parc`aw fi fost kntr`o cetate kntqritq. --
|
22 |
Kn pornirea mea nechibzuitq, ziceam: ,,Sknt izgonit dinaintea Ta!`` Dar Tu ai auzit glasul rugqciunilor mele, cknd am strigat spre Tine. --
|
23 |
Iubiyi dar pe Domnul, toyi cei iubiyi de El. Cqci Domnul pqzewte pe cei credinciowi, wi pedepsewte aspru pe cei mkndri. --
|
24 |
Fiyi tari, wi kmbqrbqtayi-vq inima, toyi cei ce nqdqjduiyi kn Domnul! --
|