| Chapter 17 |
1 |
Mi se pierde suflarea, mi se sting zilele, mq awteaptq mormkntul. --
|
2 |
Sknt knconjurat de batjocoritori, wi ochiul meu trebuie sq priveascq spre ocqrile lor. --
|
3 |
Pune-Te singur zqlog pentru mine knaintea Ta; altfel, cine ar putea rqspunde pentru mine? --
|
4 |
Cqci le-ai kncuiat inima kn faya priceperii. De aceea nici nu -i vei lqsa sq biruie. --
|
5 |
Cine dq pe prieteni sq fie prqdayi, copiilor aceluia li se vor topi ochii. --
|
6 |
M`a fqcut de basmul oamenilor, wi ca unul pe care -l scuipi kn fayq! --
|
7 |
Ochiul mi se kntunecq de durere; toate mqdularele mele sknt ca o umbrq. --
|
8 |
Oamenii fqrq prihanq sknt knmqrmuriyi de aceasta, wi cel nevinovat se rqscoalq kmpotriva celui nelegiuit. --
|
9 |
Cel fqrq prihanq rqmkne totuw tare pe calea lui, cel cu mknile curate se kntqrewte tot mai mult. --
|
10 |
Dar voi toyi, kntoarceyi-vq, veniyi iarqw cu cuvkntqrile voastre, wi vq voi arqta cq kntre voi niciunul nu e knyelept. --
|
11 |
Ce! mi s`au dus zilele, mi s`au nimicit planurile, planurile acelea fqcute cu atkta iubire kn inima mea... --
|
12 |
Wi ei mai spun cq noaptea este zi, cq se apropie lumina, cknd kntunerecul a wi venit! --
|
13 |
Cknd Locuinya moryilor o awtept ca locuinyq, cknd kn kntunerec kmi voi knqlya culcuwul; --
|
14 |
cknd strig gropii: ,Tu ewti tatql meu!` Wi viermilor: ,Voi sknteyi mama wi sora mea!` --
|
15 |
Unde mai este atunci nqdejdea mea? Wi cine mai poate vedea nqdejdea mea? --
|
16 |
Ea se va pogork cu mine la poryile locuinyei moryilor, cknd vom merge kmpreunq. sq ne odihnim kn yqrknq.`` --
|